Gastrita – un inamic important

Deseori durerile abdomenului superior de cauza necunoscuta sunt diagnosticate ca fiind gastrita. Suspiciunea unei gastrite poate fi confirmata doar printr-un examen microscopic al celulelor mucoasei gastrice. De remarcat insa este faptul ca in ciuda opiniei populare, gastrita este insotita de dureri minore sau lipsa completa a durerilor.

Exista doua forme diferite de gastrita: cea acuta si cea cronica. Gastrita acuta este insa o forma mai rara. In ambele cazuri avem de-a face cu inflamari ale mucoasei gastrice sau chiar cu  leziuni ulceroase ale acesteia. Respectivele leziuni pot continua sa fie atacate de acizii gastrici, ajungandu-se in cele din urma la ulcer.

In functie de cauza si gravitatea leziunilor mucoasei gastrice, pot aparea si hemoragii gastrice, care se pot manifesta prin sangerari sau/si scaun cu sange. Astfel de situatii va pot pune viata in pericol. De cele mai multe ori, gastrita acuta se vindeca spontan, fara tratament.

Din pacate, cauzele gastritei nu sunt inca foarte clare. Un factor generator este cu siguranta stresul psihosocial. Inclusiv personalitatea joaca un rol in aparitia bolilor. Multi pacienti care sufera de gastrita sunt marcati de sentimente de vina, frustrare si o tensiune permanenta de conflict.

Gastrita acuta

 Cele mai frecvente cauze ale gastrite sunt :

  • consumul exagerat de alcool sau intoxicatia cu alcool ;
  • infectii ale tractului gastro-intestinal (gastroenterita) ;
  • medicamentele analgezice si cele care contin cortizon ;
  • infectia cu Helicobacter pylori (gastrita infectioasa);
  • operatii dificile si complicate ;
  • arsurile cu lesii sau acizi ;
  • sangerari masive sau arsuri ;
  • infectii virale (printre altele gastrita provocata de virusul Herpes-simplex) si gastrita bacteriana ;
  • in cazul tuberculozei sau al toxinelor bacteriene ;
  • intoxicatiile alimentare.

Gastrita poate fi provocata de o multitudine de agenti patogeni. Acestia din urma pot conduce si la gastroenterita (= infectie a tractului gastro- intestinal, infectie concomitenta a stomacului, a intestinului subtire si eventual a intestinului gros). In plus, parazitii si virusii pot provoca gastrite infectioase.

Una dintre bacteriile foarte importante este “Helicobacter pylori”, care a devenit cunoscuta in anii recenti. Acest agent patogen poate supravietui acidului gastric, prin anumite mecanisme, trecand de mucoasa gastrica si declansand atat gastrite cronice cat si pe cele acute. Sursa de infectie nu este cunoscuta deocamdata. S-a dovedit insa ca aceasta bacterie este transmisa in timpul sarcinii de la mama la copil.

In 50% din cazuri, infectia nu produce simptome. Atunci cand se manifesta, pacientul poate acuza izolat sau in asociere durere in  partea superioara a abdomenului, balonare, senzatia de plenitudine dupa ingestia unor cantitati mici de alimente, greata, varsaturi sau lipsa apetitului alimentar. In unele cazuri, manifestarile clinice pot fi expresia directa a unor complicatii, cum ar fi sangerarile gastrointestinale (emisia de scaune negre, lucioase).

Infectia este asociata cu numeroase afectiuni gastrointestinale incluzand gastrita cronica (inflamatia cronica a mucoasei gastrice), ulcerul gastric sau duodenal si neoplaziile gastrice (adenocarcinomul gastric si limfomul gastric).

Manifestarile extragastrice in care implicarea infectiei cu Helicobacter Pylori a fost dovedita sunt: anemia feripriva de cauza necunoscuta, deficienta vitaminei B12 si purpura trombocitopenica idiopatica.

Infectia mucoasei gastrice poate ajunge la dimensiuni severe in urma operatiilor complexe sau in cazul victimelor care au suferit arsuri. In ambele cazuri, corpul este supus unui stres marit iar mucoasa gastrica devine foarte sensibila.

Gastrita cronica

Gastrita cronica: gastrita tip A

In cazul gastritei de tip A avem de-a face cu o afectiune autoimuna. Asadar, sunt formati asa –numiti autoanticorpi impotriva celulelor mucoasei gastrice care produc acid gastric (celule parietale). Celulele parietale ale mucoasei gastrice produc acidul gastric, absolut necesar digestiei. In acelasi timp, acestia formeaza asa-numitul factor intrinsec  (Intrinsic Factor), absolut vital pentru asimilarea vitaminei B12 din tractul digestiv. Autoanticorpii orientati impotriva celulelor parietale afecteaza astfel si productia de acid gastric cat si asimilarea vitaminei B12.

Urmarile gastritei de tip A constau in scaderea acidului gastric (aclorhidrie) si anemie, ca urmare a deficitului de vitamina B12., care este de neinlocuit pentru formarea hemoglobinei. Aceasta forma de gastrita este relativ rara, cu un procentaj cuprins intre 3-6%. Cu toate acestea, gastrita autoimuna se poate instala impreuna cu alte afectiuni autoimune, facilitand si aparitia cancerului gastric.

Gastrita cronica: gastrita de tip B

Cauza cea mai frecventa a infectiei bacteriene cronice a mucoasei gastrice consta in infectia cu agentul patogen Helicobacter pylori. Aproximativ 60% din populatia globului este purtatoare a acestui agent patogen in mucoasa gastrica. Este vorba de o bacterie care formeaza enzime care distrug apoi celulele mucoasei gastrice. Acest agent patogen poate supravietui prin anumite mecanisme in sucul gastric, trecand apoi de peretele format de mucoasa.

Sursa de infectie nu este cunoscuta deocamdata. S-a dovedit insa ca aceasta bacterie este transmisa in timpul sarcinii de la mama la copil. Dat fiind faptul ca agentul patogen al infectiei este cunoscut, acest tip de gastrita poate fi tratat cu antibiotice ca orice alta infectie provocata de bacterii.

Diagnosticarea gastritei de tip A si B :

Gastrita de tip B: Aceasta forma de inflamare a mucoasei gastrice este caracterizata prin pete rosii pe suprafata mucoase sau excrescente de mici dimensiunii vizibile pe mucoasa. In cazul gastritei Helicobacter-pylori, pe langa inflamarea mucoasei gastrice se poate observa si un ulcer ventricular. Prelevarea unei probe de tesut este absolut necesara pentru testul rapid al ureazei. Proba de tesut de mucoasa este introdusa in lichid de testare care contine un indicator de culoare si uree.

Gastrita de tip A: In cazul inflamarii autoimune a mucoasei gastrice, aceasta din urma are un aspect atrofiat.

Helicobacter pylori produce enzima ureaza si poate diviza ureea. Atunci cand bacteria Helicobacter pylori este prezenta in proba de tesut, lichidul de testare se va colora in rosu ca urmare a divizarii ureei. Rezultatul testului este interpretat ca fiind pozitiv atunci cand colorarea se produce dupa 24 de ore. In cazul unei prezente puternice a bacteriei, colorarea se poate observa si dupa 15 minute.

O alta posibilitate de stabilire a diagnosticului este testul respirator, prin care poate fi demonstrata prezenta bacteriei Helicobacter pylori. Dat fiind faptul ca prin aceasta metoda poate fi evitata gastroscopia, aceasta este aplicata cu predilectie in cazul copiilor. Cu toate acestea, mucoasa gastrica nu poate fi evaluata prin testul respirator.

Gastrita cronica : gastrita de tip C

Aceasta forma de infectie a mucoasei gastrice este, la fel ca cea de tip A, relativ rara si anume doar aproximativ 10% dintre pacientii suferinzi de gastrita. Aceasta forma de gastrita consta in  patrunderea gresita a bilei in stomac si nu in intestinul subtire. Returul bilei apare de cele mai multe ori in urma operatiilor la stomac. Bila afecteaza mediul acid al stomacului si ataca stratul de protectie al mucoasei gastrice, iar leziunile provoaca inflamarea acesteia.  Anumite medicamente analgezice si antiinflamatoare cum ar fi acidul acetilsalicilic sau tratamentele antireumatice ataca invelisul de protectie al mucoasei gastrice, provocand astfel leziuni.

Tratament gastrita acuta :

In cazul gastritei acute de cele mai multe ori nu este necesar nici un tratament, aceasta vindecandu-se relativ rapid si fara tratament. Etapa dureroasa, acuta dureaza in jur de 24 de ore. Ca urmare a acestui interval scurt, nici nu se apeleaza la medicamente.

Atunci cand gastrita acuta este provocata de un consum exagerat de alcool spre exemplu, pacientului i se recomanda reducerea consumului de alimente pentru o perioada de minim 24 de ore. In acest rastimp, mucoasa gastrica are timp sa se refaca.

Tratament gastrita cronica :

Pentru tratarea anemiei cauzata de lipsa vitaminei B12, pacientului ii este administrata vitamina injectabil. Dat fiind riscul sporit de aparitie a cancerului gastric in cazul gastritei de tip A, se recomanda efectuarea examenelor endoscopice anuale, prin prelevarea de probe din mucoasa gastrica (Biopsie). In cazul gastritei de tip B (infectie Helicobacter pylori) se apeleaza la medicamente pentru distrugerea agentului patogen. Aceasta metoda poarta numele de eradicare.

Tratament gastrita de tip C :

Tratamentul eficient impotriva gastritei de tip C consta in reducerea productiei de acid gastric, pentru a permite vindecarea mucoasei gastrice, respectiv opririi extinderii leziunilor. In prezent, in acest sens sunt folositi inhibitorii de pompa de protoni.

In cazul in care pacientul consuma medicamente cunoscute ca provocand gastrita, acestea trebuie intrerupte, daca este posibil, pe durata tratamentului.

Dieta recomandata unui pacient nu poate fi identica cu cea recomandabila altor pacienti si asta pentru ca organismul fiecarui om poate reactiona diferit la anumite alimente.

Este recomandat  :

 – sa se consume produse alimentare care contin flavonoide, precum telina, afinele, ceapa si ceai pentru ca aceasta inhiba cresterea de Helicobacter pylori ;

– dintre fructe cele care mai recomandate sunt afinele si ciresele ;

– consumul de alimente care contin multe vitamine din complexul B si calciu precum migdalele, fasolele,cereale integrale si legume cu frunze de culoare verde inchis ;

– consumul de carne slaba, peste de apa rece, branza tofu sau fasole pentru proteine ;

– sa fie utilizat in alimentatie uleiuri sanatoase cum ar fi uleiul de masline.

Pentru a scapa de gastrita trebuie sa fie reduse treptat din alimentatie grasimile nesanatoase. Acestea se gasesc din abudenta in multe produse din comert cum ar fi biscuiti, prajituri, produsele de patiserie in general,cartofi prajiti,ceapa prajita, gogosi,alimente mult procesate,mezeluri si margarina.

De asemenea trebuie evitate bauturile care pot irita „captuseala’’ stomacului si pot influienta negativ productia de acid. Cafeaua (cu sau fara cofeina), alcolul si bauturile carbogazoase trebuie eliminate complet.

Consumul de apa cat mai multa pe zi este foarte recomandat.

Exercitiile fizice , macar 30 de minute pe zi timp de 5 zile pe saptamana, completeaza cu brio regimul alimentar.

In tratamentul gastritei sunt recomandate si suplimentele alimentare.

 gastrix-secom

 Gastritix Secom – Eficient in terapiile complementare ale afectiunilor gastrice

 Gastritix Secom este recomandat in cazul urmatoarelor afectiuni :

  • meteorism abdominal
  • flatulenta
  • colon iritabil
  • boala Crohn
  • gastrita hiperacida
  • aerofagie
  • anorexie
  • enterocolita
  • dereglari ale tranzitului intestinal
  • diverticuloza
  • infectii cu Helicobacter pylori
  • parazitoze digestive

 Efecte adjuvante Gastritix Secom :

  • carminativ (calmeaza durerile abdominale si reduce flatulenta) ;
  • cicatrizant, epitelizant, antiinflamator (favorizeaza productia de mucus gastro-intestinal) ;
  • stimuleaza secretia salivara, digestia si pofta de mancare ;
  • antispastic intestinal ;
  • antiparazitar, antialergic, antiseptic ;
  • antioxidant ;

Compozitie per 2 capsule :

Fenicul (Foeniculum vulgare)(seminte) …237mg

Wild Yam (Dioscorea villosa)(radacina) …237mg

Ghimbir (Zingiber officinale)(radacina) …237mg

Ulm (Ulmus rubra)(scoarta) …125mg

Musetel (Matricaria chamomilla)(extract din flori, 1.2% apigenin) …62mg

Nalba mare (Althaea officinalis)(radacina) …50mg

Mod de administrare : cate 2 capsule pe zi, sau conform indicatiilor medicului de specialitate.

Vizitand site-ul nostru sanafarm.ro , veti gasi o gama variata de suplimente indicate in tratamentul gastritei si nu numai.

Roxana

 

Leave a Reply